miercuri, 23 decembrie 2015

Albatroșii

Năuci, albi și tremurînd
Albatroșii plîng în depărtare.
Aripile lor leșină greu
Peste spumele sărate
Și sub ochii unor copii
Ce dorm tăcuți pe țărm
Se-nalță în spectre de lumină.

Ei sunt într-un dans cu moartea
Ce nu suportă amînare
La reflux își aud duhul
Zbierînd natura ce-i așteaptă
Unde vor putea să răsufle
În copaci, ca și-ntre valuri
În ceruri, ca și-ntre ale aerului bătăi de aripi
În iubire, ca și-n oroarea nopții.

Cîrpiți, molateci și frugali,
Acum plîng mila raiului
Și fug de-aceasta-n mucegai
Își ascund ochii cu aripile
Și pier iară, încet și mut
Mai lini decît secunda,
Mai goi decît gheața
Așteptînd scăldarea-n negrele maree.