Melodie ,,de suflet''

Sper sa-ti placa si tie.

Cauta-te. Gaseste-te.

Nu stii unde mergi. Dimineata ti se pare atat de lunga si parca ti-e furata. Si totusi... mergi mai departe. Iti oglindesti parca zilele ce au fost si ce au ,,sa vie'', in nevinovata reflectie a razei soarelui pe capota unei masini proaspat lustruite. Te orbeste. Din fericire, oglinda se va desfigura curand. Va pieri in divergenta sau convergenta, doar din pricina ploii ce-o sa vina...

Pleaca. Pana nu va fi prea tarziu...

Miez de gand.

Pe masura ce-mi citesc creatiile de odinioara, si chiar cele prezente dar nu expuse, realizez, citindu-ma teoretic, simtindu-ma practic, imi dau seama ca versurile sau frazele compuse au intonatia lor. Cine are intonatie? Cine citeste si simte cu intonatie? Poezia... Poetul... Au farmecul lor. Gandul si in primul rand retina ta citesc cu intonatie. In cap si cutia vocala/craniana, ai o voce tare, dar atat de tacuta... atat de prezenta, atat de absenta. Atat de naturala, si parca semanand cu o ghinda, ce are gust de aluna. Aluna din povestea veveritei care, totusi, doar un personaj fiind, are miros, are gustul ei, are coada ei stufoasa care parca te gadila cu mintea. Cu gandul! Mereu gandul... Surdo-mutii... nu zic bietii de ei, pot citi prin desene, si simti exact ca niste genii; orbii, aidoma, pot fi ritmatici doar cu cateva note muzicale si suflet, suflet care, iti inspira pasiune.
Cateodata, te simti ca intr-un film. Reflectoare, cameramani, o scena - sau... Soare, priviri si un gol plin...

O noua zi.

Dar nu noi dorinte. Sau, poate sunt, dar nici macar in gandire nu mi le exprim. Ma simt hotarata. Macar in scris. Ziua asta insorita a vrut sa imi aduca aminte neaparat de faptul ca vina vara ce mult o astept... deoarece intervin schimbari si vreau ca ea sa fie la curent cu toate cele gandite si pregatite pentru a fi puse in aplicare cat mai repede posibil. Vine viata de licean, cu glumite proaste sau bune, figuri noi si posibile caractere neschimbate. Nu doar ziua insorita mi-a adus placerea asta, ci si poza asta pe care am gasit-o navigand pe weheartit.com.

Alte ceasuri, alte pasuri. Micul felinar al parcului prin imprejurul caruia nu am mai misunat, fiindca oamenii din jurul meu sunt speriati de bombe la ora unu dimineata, e acolo, si-l vad cand am ocazia, batut de lumina nemaintalnita si neinlocuibila a zilei.

De un superb cer am avut parte. Era intr-o duminica, parte. Am ,,rAs'', cu A de la Aligator, tot digul cu talpile preocupate de niste adidasi albi, care mi-au facut plimbarea mai amara decat imi imaginam. Zau ca ar trebui sa imi iau alt telefon. Difuzorul e stricat si nici nu face poze stralucite (nu ca asta ar fi scopul telefonului mobil, dar nu am avut ambitia necesara de a strange bani, respectiv, BANI pentru un aparat foto compact). Pomenii de telefonut, pentru ca la el am incercat sa vorbesc pe dig, in timp ce savuram aerul ierbii. Si nu aleia legale, ci naturale, fara foite si alte dracii. Cu telefonul nou, mai vreau un aparat foto, as mai vrea sa-mi vand bicicleta eliptica, sa imi cumpar chitara clasica, niste tenesi noi, un fluturas pentru badminton, role chiar, materiale pentru pictat, schitat... Multe nimicuri ce pentru mine-nseamna mult. Imi fac ziua si timpul.

Uite, uite, uite, uite digul! Portiunea mai deschisa incepand din coltul de jos, drept, reprezinta digul. Denivelarea aia a scoartei terestre ca un deal, stiti voi. Stufoseniile dinspre partea stanga is podoabele verzi ale naturii. Culoarea aia ,,apoasa'' e chiar apa. Raul Ialomita. Ce curenti erau... Minunati. Canicula chiar! Si adevaratii nori de aprilie. V-am redactat, ma gandeam si la voi, cum ca nu dicliti cum trebuie imaginea.

M, ce pot spune, frumoase zile. Cu exceptia colectivului scolii, desigur, care nu imi prieste.

La ora de romana.

Era a doua ora pe ziua de atunci. Dam noi frumusel culegerea rosie la pagina 158, citim exercitiul 6.
Ca sa vezi! Un fragment de Paler, din cartea ,,Desertul pentru totdeauna''. Ridic mana, sunt aleasa, citesc. La sfarsit zambesc si retin grairea. E perfect. Subliniez cat ai zice ,,pix'' o fraza ce mi-a placut, in care m-am regasit. Spranceana colegei de banca se intreaba ce-i cu mine. Ii fac semn, ei, fetei, catre ce am subliniat si aprob soptit aceasta...
,,Timpul nu reprezenta atunci nimic, nu exista pentru mine.'' - Octavian Paler

Si acum e la fel.

Iz de muza

Pe o panglica-nstelata, se iveste cate-o pana
Iar pe scotch-ul nisipos s-arat-o cantareata.
Si cu una, si cu alta, ce sa faci cu amandoua,
Pana-i dau noua, domnisoarei pentru panza
Dar seamana a Luceafar, ce-ntelege gustul.
Cantareata dau, sinistra, pentru orologiu
Dar a mai fost la opera, vazusesi cand trecu' Prutul
Si semana tot a Morgana, dar deja ti-ai luat copilandru...
Se putea sa nu guste solul, crezandu-se o manza?
Pleaca la a bea apa, din lut de cana
Miroase-ti absorbind vantul lung de pasare,
Realizand ca odata si-odata,
Acea pasare te-ar fi nascut
Iar din primul ceas, c-un iz de muz-ai aparut...
Ce te cuprinde lin, pe rana.

Crazy thing called love

Audiţie plăcută!